Obiceiuri și tradiții

Sărbătorile și obiceiurile moldovenești poartă însemne valorice moștenite din moși-strămoși prin care consolidează naţiunea şi contribuie la identificarea noastră. Marcate o singură zi sau cîteva, cu dată fixă sau mobilă, dedicate divinităților calendaristice, dar și oamenilor, animalelor, păsărilor, plantelor, fenomenelor terestre și cosmice, sărbătorile și obiceiurile sînt cunoscute și respectate pînă astăzi. În acest context putem menționa faptul că moldovenii au reușit pe parcursul istoriei să-și înnobileze viața cu sărbători frumoase și obiceiuri semnificative.

Prin urmare, sistemul de sărbători și obiceiuri este unul destul de complex, în cadrul căruia s-au intercalat tradiții și ritualuri, credințe și superstiții. Din acest motiv în cercetările de specialitate, încă nu este definitivată o clasificare explicită.

Analizînd, întreg spectrul de sărbători și obiceiuri moldovenești vom face o trecere în revistă a celor mai reprezentative categorii de sărbători, începînd cu cele celebrate la nivel național și nu în ultimul rînd cu sărbătorile marcate în familie.

Prin sărbători sînt desemnate zilele în care se comemorează evenimente importante, acestea fiind marcate prin diferite serbări, solemnități, care de obicei sînt stabilite în mod oficial drept zile de odihnă. Sărbătorile de peste an mai sînt numite sărbători calendaristice. Aici ținem să menționăm sărbătorile recunoscute drept naționale – cele prin care se celebrează un eveniment important din istoria țării precum 9 mai − Ziua Victoriei asupra fascismului, 27 august − Ziua Independenţei Republicii Moldova, 31 august − Limba noastră.

Spre bucuria noastră în Moldova avem multe sărbători oficiale. În categoria aceasta sînt incluse și unele sărbători cu caracter religios, recunoscute de biserica creștin-ortodoxă. Pentru început, le vom menționa în succesiunea desfășurării pe parcursul anului.

Prima sărbătoare este cea a Anului Nou − 1 ianuarie În mod tradiţional, festivităţile de Anul Nou, au loc în cadrul familiei sau se sărbătoreşte cu prietenii apropiaţi. Odată începute, festivitățile continuă cu sărbătorile de Crăciun, sărbătorite de către Moldova Ortodoxă pe 7-8 ianuarie.

Din sărbătorile de primăvară o zi remarcabilă este 1 martie, cînd oamenii dăruiesc rudelor şi prietenilor mărţişoare – simbol al vieţii noi şi începutului primăverii.

Tot în această lună, la 8 martie, este sărbătorită Ziua Internaţională a Femeii. Primăvara se serbează şi sărbători religioase mari, datele cărora sînt variabile, adică se modifică de la un an la altul.

Aşadar, Paştele Ortodox este sărbătorit după prima lună plină care a urmat echinocţiului de primăvară. La o săptămînă după începutul sărbătorii Paştelui, ortodocşii sărbătoresc Paştele Blajinilor. În această zi sînt comemorați răposații, se întîlnesc rudele şi merg împreună la mormintele celor dragi.

O zi de sărbătoare este și 1 mai – Ziua internaţională a oamenilor muncii.

Pe 9 mai se celebrează Ziua Victoriei asupra fascismului în Marele Război pentru apărarea Patriei.

După cum am menționat mai sus Ziua Independenţei Republicii Moldova, este sărbătorită pe 27 august.

Peste cîteva zile pe 31 august este marcată sărbătoarea „Limba Noastră”.

Bucătari renumiți

1. Petru Scaletchi

Bucătarul a participat în cadrul emisiunii Chefi la Cuțite din România, fiind cunoscut și datorită faptului că a fost bucătarul personal al ambasadorului Germaniei la Chișinău, ocupând acceași funcție și la Ambasada SUA în Moldova. „Bucătăria este locul unde pot să mă afirm și să demonstrez că pot să fac lucruri care alte persoane nu ar putea face. Este locul unde riști în fiecare zi. Elementul care face o mâncare deosebită este precizia și corectitudinea cu care un bucătar prepară mâncarea și modul în care tratează produsele (ca pe niște simple legume, carne, sau ceva din care se poate găti un fel de mâncare care să poată atât stinge lumina în capul oaspetelui, fie să îl otrăvească.” ne declară el.

526a584c83086

2. Marian Danu

„Culinaria a devenit deja un stil de viață. Elementul esențial pentru o mâncare bună este plăcerea cu care o faci!” ne spune bucătarul Lo Chef. Acesta și-a început cariera în Italia, unde a învățat arta culinară. Actualmente aceste deține un studiou gastronomic.

Marian-Danu-1

3. Dumitru Petrenko

Moldoveanul lucrează pentru cel mai bun bucătar al secolului XX, Paul Bocuse, în Franța

dmitri-e1491118110595-920x751

Specific moldovenesc

Mămăliga, sarmalele şi plăcintele sunt câteva mâncăruri tradiţionale din Republica Moldova apreciate atât de moldoveni, cât şi de străini. Mâncărurile tradiţionale din Republica Moldova sunt servite în porţii mari şi în combinaţii mai puţin sănătoase, iar adesea conţin multe grăsimi. Totuşi, ele sunt nelipsite de pe masa de sărbătoare.

1.Mămăliga

Deşi se întâlneşte şi în bucătăria altor ţări, modul în care se serveşte mămăliga în Republica Moldova este special. Ingredientele sunt foarte simple, fiind nevoie doar de făină de porumb, apă şi sare. În mod tradiţional, mămăliga se găteşte într-un vas de fontă cu o formă specială numit ceaun. Astfel, preparatul capătă o formă rotundă. Mămăliga poate fi mai consistentă sau, dimpotrivă, mai moale. Se serveşte cu brânză de oi, smântână, jumări, scrob sau chiar cu peşte prăjit şi mujdei. Unii o preferă înmuiată în zeamă sau lapte, alţii o mănâncă în loc de pâine.

2.Zeama de pui cu tăiţei de casă

Zeama de pui cu tăiţei de casă este probabil preferata moldovenilor atunci când vine ora prânzului. Este considerată a fi un remediu bun împotriva răcelii sau mahmurelii şi face parte din tradiţiile de nuntă ale moldovenilor, întrucât a doua zi după petrecere, mirele invită naşii şi prietenii apropiaţi „la zeamă”. Se găteşte cu tăiţei de casă, carne de gaină de casă (nu bătrână), ceapă, roşii proaspete, morcov, sare, piper, patrunjel,leuştean, mărar, cimbru şi borş acru care se adaugă după gust. Se serveşte cu pâine proaspătă, ardei iute sau smântână.

3. Sarmale

Sarmalele sau găluştele, cum mai sunt numite în unele regiuni, se bucură de o mare popularitate în Republica Moldova. Sarmalele reprezintă un preparat culinar din carne tocată, de obicei de porc, amestecată cu orez şi cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau murată) sau de viţă-de-vie în formă de rulou. Mărimea sarmalelor diferă de la o regiune la alta, la fel ca şi modul în care sunt servite. În România se servesc de obicei cu mămăligă şi smântână, în timp ce în Republica Moldova se mănâncă cu pâine sau alături de o porţie de piftie.

sarmale-de-post-cu-pasat-crupe-de-porumb-si-ciuperci-reteta-culinara-pas-cu-pas-LauraLaurentiu.jpg

Cele mai vizitate

1. Butoiaș

Restaurantul Butoiaş își are propria istorie, fiind înălţat cu mult timp în urmă în Chișinău având statutul de simbol al culturii etnice în industria restaurantelor. Dar anume în 2012-2013, acesta a fost deschis vizitatorilor săi într-un nou stil, rămânând fidel tradiţiei culturale naţionale, fiind impregnat de amprentele standardelor europene consacrate. Denumirea vorbeşte de la sine, şi anume că acesta nu este doar un simplu restaurant, ci un restaurant specializat pe vinuri, a căror oaspeţi, în intimitatea unei atmosfere plăcute şi pline de rafinament, se pot delecta cu specialități culinare delicioase şi armonizate cu nobila licoare – vinul, cu care se mândreşte atât de mult meleagul nostru.

2. La Taifas

La Taifas este situat în centrul Chişinăului şi nu poate fi ratat dacă doriţi să savuraţi bucătăria moldovenească servită într-o atmosferă tradiţională. Mâncarea este delicioasă şi deservirea este bună. La intrare veți fi întâmpinat cu un pahar mic de vin de casă şi nuci. Serviţi vinul, apoi mergeţi la masa Dumneavoastră. Lungimea meniului vă poate intimida, însă chelnerii vor fi bucuroși să vă ghideze şi să vă sfătuiască ce să alegeţi. Restaurantul are şi un mic grup de muzicieni care interpretează muzică tradiţională la instrumente tradiţionale. Pentru un mic bacşiş aceştia vă vor interpreta cu plăcere o serenadă, alături de masa Dvs.

3. Popasul Dacilor

Popasul Dacilor este situat la marginea estică a Chișinăului. Restaurantul este o clădire cu două nivele, cu mai multe terase care deschid o frumoasă priveliște asupra pădurii și grădinilor. Decorul creează atmosfera timpurilor străvechi. Aici calitatea mâncării și a deservirii este foarte înaltă. Dintre specialitățile principale fac parte rața umplută cu sarmale, supă din costiță de porc, plăcinte și multe alte bucate. Oaspeților li se propune o largă gamă de cele mai bune vinuri moldovenești, dar și vin de casă foarte gustos și proaspăt.

4. Sălcioara

Locuri pitorești

1. Toltrele Prutului

„Toltrele Prutului” sunt concentrate pe un teritoriu restrîns, dar cu o priveliște uimitoare. Un peisajul abrupt și surpat ,ceea ce stîrnește și mai mult dorința de a pleca ca turist încolo.

2. Suta de movile

‘’Suta de movile’’ – monument care se întinde pe mai bine de 1600 ha, este singurul loc din Europa, unde sînt concentrate într-un număr atît de mare recife submarine ale mărilor antice care acopereau în antichitate acest teritoriu. Dacă ai dorința să ridici 3500 de dealuri mari, mici și mijlocii, e absolute necesar să vizitezi Suta de Movile.

3. Peștera Emil Racoviță

Este a 13-a ca lungime în Europa și a 26-a în lume. Și dacă ai intenția să te scalzi în unul din cele 20 lacuri din Peșteră, care au efect curativ, grăbește-te să ajungi în Raionul Briceni.

4. Parcul Țaul

Se află cam la 200 km de Chișinău, și face cît Dendrariu, Valea Morilor și La Izvor luate împreună. Aleile din Parcul Țaul sunt absolute uimitoare.

5. Complexul muzeal “Orheiul Vechi”

Pe lîngă festivalul Gustar organizat aici în luna august, poți face o excursie pe la Orheiul Vechi și pentru frumusețea acestuia. Caverne de piatră, mănăstiri, locuri emblemă pentru ochiul fiecărui moldovean – toate sunt perfecte pentru un weekend de odihnă.

6. Castelul de Vânătoare al lui Manuc Bei

Construit în stilul unui castel medieval European, acesta trezește interesul cel puțin prin amplasare, înfățișare și povestea pe care o are în spate.

Mănăstiri

Bisericile şi mănăstirile din Republica Moldova au avut enorm de suferit în perioada sovietică: cele mai frumoase mănăstiri şi biserici au fost închise şi transformate în depozite, săli de sport, cluburi sau spitale.
După dispariţia Uniunii Sovietice multe din aceste lăcaşuri de cult au revenit la destinaţia lor iniţială, fiind redeschise pentru credincioşi. Vă prezentăm în rândurile ce urmează cele mai frumoase mănăstiri din Republica Moldova, care merită vizitate de orice turist cu aplecare spre credinţă.

1.Mănăstirea Căpriana
Una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Republica Moldova, mănăstirea Căpriana se găseşte la 40 de kilometri de Chişinău, în zona vechilor codri ai Lăpuşnei. Este cea mai veche mănăstire dintre Prut şi Nistru, fiind atestată documentar la începutul secolului al XV-lea, în vremea domniei voievodului Alexandru cel Bun. Biserica mănăstrii Căpriana este singura din Republica Moldova care păstrează planul clasic al bisericilor construite în stilul medieval moldovenesc. În anul 1962 mănăstirea a fost închisă de sovietici: chiliile au fost transformate în sanatoriu pentru tuberculoşi, iar bisericile mănăstirii în depozite. Mănăstirea a fost redeschisă în 1989, fiind restaurată în anul 2003.

2.Mănăstirea Ciuflea

Printre cele mai frumoase mănăstiri din Republica Moldova se numără şi mănăstirea Ciuflea, care se găseşte chiar în centrul Chişinăului. Construită la mijlocul secolului al XIX-lea, biserica mănăstirii Ciuflea şi-a păstrat rolul de lăcaş de cult în perioada sovietică, fiind chiar renovată în anul 1972. Începând din anul 2002 pe lângă această biserică a fost înfiinţată o mănăstire de maici.

646x528

3. Mănăstirea Condriţa

Această mănăstire a fost înfiinţată în anul 1783 ca schit al mănăstirii Căpriana. În anul 1946 mănăstirea a fost desfiinţată, în clădirile ei fiind instalată o şcoală de agricultură care a funcţionat până în anul 1960. Din 1960 până în 1993 la Condriţa a funcţionat o tabără de odihnă care a beneficiat de frumosul peisaj înconjurător.

4. Mănăstirea Curchi

Ridicată în anul 1775 de boierul Iordache Curchi în mijlocul codrilor Orheiului, mănăstirea Curchi a fost transformată în perioada sovietică în spital de psihiatrie.

5 locuri de vizitat

1. Butuceni, satul împietrit în timp.

Noi avem Viscri, moldovenii au Butuceni. Este o idee de business inteligentă, care exploatează dragostea pentru viața arhaică. Este un sat amplasat la 50 de kilometri de Chișinău, în care accesul cu mașini poate deveni un coșmar dacă vă nimeriți într-o zi de sărbătoare. De-a stânga și de-a dreapta uliței prăfuite zărești tot felul de case vechi și colorate. Unele te îmbie să le treci pragul, altele sunt locuite de oamenii care au rămas țintuiți acolo, între existența lor de odinioară și agroturismul acesta nou.

819031l-545x347-n-1465aeae

Sunt multe spații de cazare în case vechi și multe restaurante unde poți să prânzești sau să cinezi cu bucate pe care le credeai pierdute undeva în negura vremurilor: slană cu usturoi, mămăliguță cu brânză de burduf și vițel la ceaun, compot și colțunași umpluți cu vișine sau brânză dulce. Te simți teleportat imediat între paginile Amintirilor din Copilărie ale lui Ion Creangă.

2. Fabrica de mozarella din Brăviceni

La Brăviceni s-ar putea să vă îndrăgostiți de peisaj. Și, chiar dacă nu vă plac nunțile, s-ar putea să vă placă și ansamblul dedicat acestui tip de evenimente. Restaurantul servește mâncare tradițională și te întâmpină cu o zonă de degustare a produselor din brânză. Doamna care ne este ghid are și o fabrică de mozarella la vreo 10 kilometri distanță.

3. Hanu’ lui Hanganu

Pe malul Nistrului, în satul Lalova, agroturismul este din nou la el acasă. În casa lui nea Sergiu Hanganu poposesc mulți turiști străini care pleacă impresionați de autenticitatea locului. Poate de aici și nota impresionantă de pe Booking.com. Nimic exagerat, pentru că nea Sergiu a pregătit câteva odăi cu paturi din lemn, macaturi și covoare țesute de mână, cărți vechi și, din fericire, o baie modernă.

4. Buncărul sovietic

Nu există pe nici o hartă, dar noi l-am văzut cu ochii noștri. O construcție impresionantă, care a început în anul 1984 și nu a fost finalizată din cauza căderii URSS-ului. Imaginați-vă un bloc de oțel de 12 etaje, cu o înălțime de 60 de metri, îngropat complet în pământ și înconjurat de două cercuri de beton armat.

5. Cetatea lui Ștefan cel Mare

Soroca al optulea oraș ca mărime din Republica Moldova, situat în nord-estul țării, la 160 de kilometri de Chișinău. Soroca este fost centru comercial și meșteșugăresc, cu urme de civilizație datând încă de acum 7000 de ani. Este amplasat pe malul Nistrului, tot acolo unde Ștefan cel Mare a construit o cetate de apărare în anul 1499.

Date generale

Amplasată în Europa de Est, Moldova este o ţară cu un potenţial turistic bogat, dar slab cunoscut. Mărginită de România la vest şi de Ucraina la nord, sud şi est, acest colţ de pamânt merită cu prisosinţă calificativul de “colţ de rai”.

Clima Moldovei este una temperată. Datorită celor 4 anotimpuri, împrejurimile de fiecare dată arată diferit – primăvara în muguri şi arome de flori, vara în bătăia blândă a razelor de soare şi farmecul fructelor, toamna în frunzele multicolore şi desigur în savoarea strugurilor şi iarna în puritatea zăpezilor. De fiecare dată privirea e fermecată.

În cursul râurilor Nistru, Prut, Răut se arată nişte peisaje uimitoare, care taie răsuflarea, cu atât mai mult că râurile sunt navigabile, fiind o placere deosebită de a călători pe apă cu pluta sau barca.

Mândria Moldovei sunt peisajele naturale, în unele locuri virgine şi enigmatice; sunt locurile istorice şi fortificaţiile care poartă suflul istoriei şi cel al victorioaselor bătălii; sunt vinurile şi beciurile care concureză cu cele franceze; sunt bisericile şi mănăstirile în a căror construţie s-a depus suflet ca urmare devenind lăcaşe de pribegie şi tămăduire a sufletului; mândria Moldovei sunt oamenii băştinaşi care crează spiritul ospitalităţii în mica noastră ţară.

De-a lungul istoriei teritoriul Moldovei (între 1812-1918 cu denumirea de Basarabia, provincie a Imperiului Ţarist Rus) a fost o punte de legătură de la hotarul de est al Europei către cel de vest şi Balcani. După războiul ruso-turc din 1812, populaţiei creştine de origine turcă din Dobrogea românească şi cea din Zaporojie (Ucraina) li s-a propus să se stabilească în Basarabia, astfel cu trecerea secolelor astăzi la sudul Moldovei, în stepa Bugeacului descoperim Gagauzia (Gagauz Yeri cu centrul în oraşul Comrat). Din 1994 Gagauzia este unitate teritorial autonomă.

După cel de-al doilea război mondial, Moldova este încorporată în Uniunea Sovietică (1944-1991), iar din perioada interbelică din teritoriul Moldovei face parte şi Transnistria (Republica Moldovenească Nistreană, centrul administrativ fiind Tiraspol). După conflictul armat din 1992, autorităţile transnistrene au autoproclamat independenţa, iar autorităţile Moldovei au pierdut controlul asupra acestei porţiuni din est.

După obținerea independenţei Republica Moldova a păstrat frumoasele sărbători şi tradiţii, încântând prin bucătăria naţională deliciosă şi cel mai important ecologică, cât şi prin obiceiurile şi cultura moldovenească.

Nu ezitaţi să veniţi în Republica Moldova pentru a o cunoaşte în toată splendoarea.

Portal-Moldova

Atracții turistice

În timp ce agenţiile turistice ne tentează cu oferte de călătorii în ţări străine şi exotice, locurile frumoase din Republica Moldova aşteaptă să fie redescoperite. Aceasta este o destinaţie foarte pitorească, iar dealurile verzi şi satele pastorale, lacurile senine şi domeniile vaste de floarea-soarelui îi conferă un farmec aparte.

Deşi se întinde pe o suprafaţă mică, Republica Moldova este o destinaţie ce merită un loc onorabil pe harta turistică. În special, capitala Chişinău oferă tot ce poate dori un vizitator: parcuri şi monumente, terenuri de joacă, magazine, cluburi de sport, cluburi de noapte etc.

Printre obiectivele turistice cele mai importante se numără mănăstirile, dar și pensiunile, situate în mijlocul unui peisaj primordial, şi care oferă bucate tradiţionale delicioase.

Moldova este destinaţia ideală pentru doritorii de a savura și cumpăra vinuri de înaltă calitate, producția de vinuri fiind o ramură importantă a economiei țării. În acest sens se disting cramele vitivinicole de la Mileştii Mici şi Cricova şi fabricile de vinuri din Purcari, Brăneşti şi Orhei.

2012_08_30_iz8y3500_rsz

Colț de rai

Sunt mândru de țara mea, Moldova, o țară frumoasă cum nu e alta pe lume. Din negura timpului, aceste plaiuri au fost considerate de locuitorii acestor pământuri un colțișor de rai. Codrii seculari, dealurile line și râurile cu ape curate precum cristalul sunt tot atâtea motive de mândrie și bucurie pentru cei care viețuiesc în Moldova.

Încărcată de o istorie zbuciumată, Moldova este o țara care și-a câștigat demnitatea prin lupte și războaie. Niciodată nu a cedat în fața dușmanilor ei, iar idealul locuitorilor acestui pământ mirific a fost neatârnarea față de orice interes străin. Singura supunerea cunoscută în vatra mea străbună, Moldova, a fost în fața lui Dumnezeu. Respectul cuvenit divinității, dar și iubirea față de cele sfinte sunt exprimate prin obiceiuri, tradiții și sărbători populare. Mănăstiri și biserici frumoase, cu o arhitectură deosebită, pot fi întâlnite pe întreg teritoriul Moldovei. Aceste simboluri sfinte, închinate divinității, fac parte din farmecul Moldovei și îi o oferă o identitate unică.

Moldova este patria străbunilor mei, dar și locul în care mă simt cel mai bine. Pentru mine, Moldova reprezintă și va reprezenta pentru totdeauna Acasă. Indiferent de zările spre care mă vor purta pașii, patria mea, Moldova, va fi mereu în inima și în sufletul meu.